Arhivă etichete | Antoaneta Nadu

Arta Oltenească la Bechet – interviu cu Antoaneta Nadu

Reporter: Cum v-a venit ideea de a face covoare olteneşti?

Antoaneta Nadu: Mi-a plăcut arta populară încă din copilărie. Toată viaţa m-am învârtit în jurul ei. Pot spune că m-am născut cu razboiul de ţesut în casă. De încăţat, am învăţat la început să ţes la războiul pe orizontală. Când am crescut mai mare eram,după mama, a doua persoană din casă care lucra la război. În anul 1966 am început să lucrez ca profesoară de biologie, având în completarea catedrei şi disciplina lucru manual. Timp de 12 ani am predate, lucrul manual. În cadrul acestei discipline nu aveam o tematică anume; pur şi simplu făceam cu ei ceea ce consideram eu , chiar şi mâncăruri (salate beuof, sarmale etc.). În ultima perioadă a profesiei mele am fost profesor la Turnul Severin între anii 1979-1984. Apoi am venit în localitatea mea natală şi am înfiinţat Clubul Copiilor din Bechet. La 52 de ani am ieşit la pensie şi am început o mică afacere, pentru o perioadă de zece ani – am deschis o brutărie. În anul 1998 am înfiinţat şi un atelier de ţesut covoare. La început a fost greu. Din femeile care veneau să lucreze, decât una din cinci rămânea. Ţesutul covoarelor olteneşti este o muncă migăloasă, care presupune răbdare şi pricepere. În anul 2003 am închis brutăria şi am dezvoltat partea cu atelierul de ţesut covoare. Citeşte mai departe…

Arta la Sat

Viaţa la sat văzută prin ochii ţesătoarei Antoaneta Nadu din Bechet.

ARTA LA SAT este un brand de ţesături tradiţionale din sudul Oltenei. Produsele sunt realizate de un număr de ţesătorese dintr-un atelier din Bechet-Dolj (de pe str. Brâncoveanu, nr. 14, patronat de Antoneta Nadu), înzestrate cu mult talent, imaginaţie şi pricepere, creatoare de artă populară. Multe dintre acestea au o experienţă de 35-40 de ani.

Obiectele realizate în atelierul din Bechet-Dolj pot fi cumpărate în magazinele din Muzeul Satului şi de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Imagini ale produselor ARTA LA SAT (în special covoare tradiţionale), dar şi detalii privind meşteşugul ţesutului, puteţi vedea/citi aici.